© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.04s...
Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită la Ateneu, în prezenţa Patriarhului şi a Preşedintelui României[2019-01-15]de Gheorghe AnghelSesiunea festivă a Academiei Române de Ziua Culturii Naţionale a fost celebrată marţi, la Ateneul Român, în prezenţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi a Preşedintelui României Klaus Iohannis. În 15 ianuarie 2019 a avut loc a noua celebrare a Zilei Culturii Naţionale, aceasta fiind propusă de Academia Română în urmă cu 10 ani şi consfinţită legislativ de Parlamentul României prin Legea nr. 238/2010. Manifestarea academică a fost moderată de Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. În cuvântul de deschidere Ioan-Aurel Pop a prezentat semnificaţia sărbătorii din 15 ianuarie, data naşterii poetului Mihai Eminescu, scrie Mediafax. Potrivit lui Ioan-Aurel Pop, „cultura aceasta s-a înfăptuit de-a lungul istoriei şi se înfăptuieşte şi acum sub ochii noştri”, explicând faptul că înţelesul acestui domeniu este legat de sensurile istoriei. Cultura – rol esenţial în evoluţia spre modernitate Preşedintele României a spus în discursul său că „atunci când vorbim despre cultura română, nu putem să nu ne referim la rolul său esenţial în evoluţia spre modernitate a ţării noastre”. El a făcut referire la operele unor mari români precum George Enescu, Constantin Brâncuşi, Eugen Ionesco, care „au demonstrat compatibilitatea dintre tradiţie şi modernitate şi stau mărturie îngemănării culturii noastre cu spiritul european şi cu valorile artistice internaţionale”. De asemenea, a numit limba română „argumentul şi temelia aspiraţiei noastre la unitate naţională şi la progres social” şi a evidenţiat că „pentru carte şi limbă au trudit şi s-au jertfit dascăli, istorici, poeţi şi scriitori români, dar, fapt remarcabil, chiar şi cărturari de alte etnii”. Biserica a plămădit şi promovat cultura poporului român În cuvântul rostit cu acest prilej, Părintele Patriarh Daniel a evidenţiat faptul că „Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuţie majoră la formarea şi promovarea culturii neamului românesc” şi a prezentat punctual modalităţile prin care a fost realizat acest lucru. Părintele Patriarh Daniel a reiterat faptul că primele tipografii de pe teritoriul ţării noastre au apărut „în incinta unor mănăstiri sau centre episcopale”, iar „primii meşteri tipografi au făcut parte din cler”. De asemenea, a oferit exemple de ierarhi şi monahi care au contribuit la dezvoltarea culturii naţionale şi a reamintit că primele instituţii de învăţământ „au luat fiinţă în incinta mânăstirilor, apoi a bisericilor de mir”. Preafericirea Sa a vorbit şi despre perioada grea din timpul regimului comunist ateu, apoi a evidenţiat că după 1989 „Biserica Ortodoxă Română continuă să fie protectoare şi promotoare a valorilor culturale româneşti”. Eminescu şi Basarabia Din partea Academiei Române au susţinut prelegeri Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, şi vicepreşedintele Răzvan Theodorescu. Prezentat ca reprezentant al culturii române de peste Prut, academicianul Mihai Cimpoi a adus un omagiu poetului naţional, în alocuţiunea intitulată „Eminescu şi Basarabia”, insistând asupra „rolului esenţial pe care poezia acestuia l-a avut în păstrarea şi cultivarea limbii române şi a identităţii naţionale dincolo de graniţele ţării”, informează Mediafax. Cultura: nucleul identitar al oricărui popor În mesajul său, Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer Daniel Breaz, a numit cultura drept „nucleul identitar al oricărui popor” şi a făcut referire la „ospialitatea şi bonomia românilor” care sunt, „poate înainte de orice, posesorii unor virtuţi care ţin de îndelungata lor tradiţie creştină”. Ministerul Educaţiei a fost reprezentat de ministrul Ecaterina Andronescu care transmis mesajul intitulat „Omagiu culturii naţionale”. Manifestările academice au continuat cu un recital de poezie oferit de actorul Dorel Vişan şi de un concert susţinut de Camerata Regală. Expoziţie inedită Cei prezenţi la Ateneul Român au putut admira expoziţia inedită vernisată în foaierul ateneului. Manuscrisul 2261, conţinând „Legenda Luceafărului“, precum şi ediţia facsimilată „Manuscrisele Mihai Eminescu“, în 38 de volume, au fost expuse publicului, la 169 de ani de la naşterea marelui poet. Sesiunea festivă dedicată Zilei Culturii Naţionale a fost organizată de Academia Română în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, beneficiind de colaborarea cu Filarmonica Română, Muzeul Naţional al Literaturii Române, sub egida Primăriei Municipiului Bucureşti, şi cu Biblioteca Academiei Române. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 1408, Ultimul acces: 2026-10-10 07:50:21
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
